Cosul meu
Cosul este gol!

Elemente care dovedesc faptul ca Marea Piramida din Egipt a fost construita de o civilizatie extrem de avansata (3)

Autor: Resonance 22-02-2016
Aşadar, ne întrebăm din nou: cum a fost de fapt construită Marea Piramidă? Nu am văzut niciun documentar ştiinţific în care să se ducă la bun sfârşit nu ridicarea a peste două milioane de blocuri de piatră grele de câteva tone sau zeci de tone fiecare, ci măcar a „14 pietre de 2,5 tone fiecare într-o oră”, aşa cum rezultă din calculul expus mai sus, cu exact mijloacele din acele timpuri.

Pentru a înţelege mai bine ce implică de fapt proiectarea şi construcţia unei astfel de piramide, să luăm în discuţie un experiment foarte interesant, care a avut loc în urmă cu aproape 40 de ani. În anul 1978, o companie de televiziune din Japonia a finanţat un proiect deosebit: ea a angajat o echipă de experţi în construcţii pentru a proiecta și construi, cu cele mai moderne mijloace (sic!), o replică de doar 18 metri înălţime a Marii Piramide (care în prezent măsoară 138,8 metri; totuşi, în formă ei iniţială, înainte să fie „decojită” de pietrele şlefuite cu care a fost acoperită (calcar şi un granit special), ea măsura 148,2 metri). Japonezii pot fi acuzaţi de orice, dar nu de incompetenţă sau de lene. Eşecul lor a fost lamentabil; echipa de experţi în construcţii a întâmpinat atâtea probleme şi dificultăţi de natură tehnică şi inginerească, încât a abandonat proiectul.

Să ne gândim acum ce trebuie să fi însemnat proiectarea originală a Marii Piramide, care are dimensiuni uriaşe faţă de ceea ce au dorit să construiască experţii japonezi, dar nu au reuşit. Cu toate acestea, egiptologii și savanții contemporani ne spun că vizirul Heimenu (care era fratele faraonului Keops şi totodată Şef al Lucrărilor), având la dispoziţie doar papirusuri şi pergamente din bambus, a putut să traseze imensitatea de planuri şi calcule necesare pentru a putea realiza această excepţională construcţie, în toată complexitatea ei extraordinară.






În concepția oamenilor de știință și a majorității populației, pare să existe credința că acest lucru a putut fi făcut de egipteni cumva „la botul calulului sau al cămilei”, ori pe genunchi. În realitate, această construcție este poate cel mai complex și sofisticat edificiu care a fost ridicat până în prezent pe pământ.


Ajungem astfel la concluzia că „cercetătorii” şi „egiptologii” au oferit la nimereală nişte cifre, astfel încât ele să se „potrivească” oarecum din punct de vedere istoric (de pildă, conform spuselor lui Herodot); în plus, ei au fost limitaţi în aşa-zisele „estimări” de numărul de ani de domnie ai faraonului Keops, pentru că dacă acesta ar fi fost depăşit, construcţia Piramidei nu ar mai fi avut sens. Niciun urmaș pe tron nu a muncit pentru cel defunct.

 

Aici ajungem din nou la punctul sensibil al problemei: care a fost de fapt scopul ridicării Marii Piramide? Ce om de bun simţ ar putea gândi că o asemenea construcţie imensă, implicând în mod evident un efort gigantic din toate punctele de vedere, ar fi ridicată doar pentru a aşeza în ea mumia unui faraon, care nici măcar nu a fost găsită în sarcofagul din camera Regelui? Este drept că alte piramide care au fost construite au avut această destinaţie, dar nu Marea Piramidă de pe platoul Gizeh. Din toate observaţiile realizate până acum, din contradicţiile care au fost puse în evidenţă şi din misterele care continuă să învelească acest edificiu colosal, se poate trage concluzia că perioada construcţiei Marii Piramide (care nu este nici pe departe cea vehiculată de egiptologi şi de alţi savanţi, adică aproximativ 2500 î.Hr.) nu are nicio legătură cu domnia faraonului Keops, căruia i se atribuie „paternitatea” acestei piramide. Ea pare să fie cu mult mai veche decât atât.

De altfel, ce „dovezi” există pentru a susţine că Piramida a fost construită pentru a-l înmormânta pe faraonul Keops în interiorul ei, altele în afara controversatului „cartuș” care a fost „găsit” de colonelul Vyse?! Mumia lui Keops nu a fost descoperită nici în sarcofagul din Camera Regelui, nici altundeva în Piramidă; nu există niciun obiect de cult sau alte rămăşiţe ori bogăţii, obligatorii pentru a însoţi mumia, mai ales a unui faraon şi mai ales în cazul unui asemenea edificiu; însuși Herodot, așa după cum s-a spus mai sus, afirmă că faraonul Keops nu a fost înmormântat în Marea Piramidă, ci în altă parte.

În ceea ce privește sarcofagul în care ar fi trebuit să fie aşezată mumia faraonului, acesta are şi el misterele lui. În primul rând, dacă nu a servit ca loc de depozitare a mumiei, atunci pentru ce a mai fost plasat în Piramidă? S-a stabilit cu precizie că sarcofagul nu a fost introdus după încheierea construcției Piramidei (deoarece dimensiunile lui nu ar fi permis așa ceva), ci a fost plasat în Camera Regelui chiar în timpul ridicării ei.


În plus, chiar dacă sarcofagul ar fi trebuit să depoziteze corpul faraonului, care să fie motivul realizării lui într-un fel care sfidează până şi tehnologia actuală? Sarcofagul a fost realizat dintr-un singur bloc masiv de diorit (cea mai dură piatră de pe planeta noastră, un granit foarte tare), care a trebuit tăiat la dimensiunile respective. Aceasta ar fi trebuit să solicite fierăstraie din bronz lungi de aproximativ 3 metri fiecare, cu dinţi din diamant sau safir. Pe de altă parte, scobirea interiorului ar fi necesitat burghie tubulare din acelaşi material, aplicate vertical cu o forţă imensă. Analiza microscopică a sarcofagului a revelat faptul că a fost scobit cu un burghiu fix, care a folosit bucăţi mici de diamant pentru scobire, fiind aplicat cu o forţă verticală de 2 tone. Chiar şi în aceste condiţii, manufacturarea lui ar fi durat luni sau chiar ani de zile. Cum au putut realiza egiptenii din Antichitate, tehnologic vorbind, această operație foarte dificilă chiar și în zilele noastre?

Nu există niciun alt exemplu asemănător în toată istoria Egiptului Antic. La urma urmelor, pentru ce atâta muncă, dacă sarcofagul putea fi realizat din materiale mult mai simple, ca în cazul celorlalţi faraoni?


Pe de altă parte, rezolvarea misterelor legate de Marea Piramidă din Egipt este mult îngreunată şi de atitudinea guvernului egiptean, precum şi a unui consens între oamenii de ştiinţă, care împiedică în mod deliberat publicarea oricărei descoperiri „speciale” în această privinţă. „Consensul” este că mereu se invocă nesfârşite „mistere” şi imposibilitatea sau aşteptarea revelării lor, ceea ce dă loc speculațiilor şi estimărilor arbitrare. Situaţia este hilară: adică omul a reuşit să păşească pe Lună şi să o exploreze într-o anumită măsură, a trimis sonde spaţiale dincolo de Pluton, a explorat adâncimile oceanelor, inclusiv Groapa Marianelor, dar nu este capabil să răspundă unor aspecte tehnice de bază legate de cel mai studiat şi analizat artefact al lumii antice (Marea Piramidă)?!

În opinia noastră, în primul rând este o problemă de bun simţ ştiinţific; în al doilea rând este vorba despre o manipulare grosolană; iar în al treilea rând este implicată prostia omenească, pentru că sunt foarte mulţi oameni (printre care şi destui savanţi, egiptologi, arheologi şi oameni de ştiinţă), care cred orbeşte ceea ce li se aduce la cunoştinţă, ceea ce se publică şi ceea ce se afirmă despre aceste mistere, dar le lipseşte totuşi gramul de inteligență pentru a-şi pune unele întrebări fireşti şi chiar simple, vizavi de datele furnizate în legătură cu această construcţie extraordinară. Unele dintre aceste întrebări au fost expuse mai sus.

Toată lumea se miră la nesfârşit de uluitoarea proiectare a Marii Piramide, cu toate valorile şi „potrivirile” de date, dar cu toate acestea se rămâne doar la acest nivel. Nimeni nu pare să împingă problema mai departe, să pună nişte întrebări simple, să dea răspunsuri competente sau să abordeze un studiu ramificat și dedicat în totalitate descoperirii acestor mistere.
Această situație a trenat până la începutul anilor ‘90. Atunci, inginerul german Rudolf Gantenbrink a iniţiat un proiect special de cercetare a tunelurilor sau gurilor de „aerisire”, pe partea de nord şi pe cea de sud a Marii Piramide.


Pentru aceasta, el a colaborat cu Rainer Stadelmann (directorul Institutului German de Arheologie (GAI) din Cairo) şi cu dr. Zahi Hawass (pe atunci Inspectorul Şef al Ansamblului Piramidal de pe platoul Gizeh).

Prof. Rainer Stadelmann

Proiectul a fost numit Upuaut şi a implicat, printre altele, proiectarea unui robot special, care să înainteze pe canalele sau puţurile respective, asociate cu aşa-zisa „aerisire” a marii Piramide.

Dr. Zahi Hawass

„Simpla” ridicare a piramidei, prin adăugarea milioanelor de lespezi de granit și calcar unele peste altele în straturi succesive, pentru a înălța construcţia, ar însemna un efort colosal chiar şi pentru tehnologia şi cunoştinţele constructorilor din ziua de azi. Însă ridicarea ei în aşa fel încât să se realizeze cele patru canale înguste sau puţuri misterioase, în termeni de proiectare foarte precişi, însemna o sarcină practic imposibil de realizat în acele vremuri şi extrem de dificilă – dacă nu chiar imposibilă – în prezent. Două dintre aceste canale (cele de pe partea de sud a Piramidei) sunt orientate la 45 de grade, iar celelalte două (de pe partea de nord) sunt orientate la 32 de grade.


Acesta nu este decât unul dintre marile semne de întrebare pe care ni le pune construcţia Marii Piramide din Egipt: cum s-a reuşit totuşi să se realizeze, în aceste condiţii, excepţionala direcţionare a celor patru tuneluri înguste? Cum s-a reuşit preluarea forţelor colosale care se manifestă pe întreaga lor lungime?
În desenul de mai sus, care reprezintă o secţiune prin Marea Piramidă, canalele de „aerisire” sunt indicate prin culoarea portocalie. Existenţa celor 4 tuneluri sau puțuri în Piramida „lui Keops” este unică în construcțiile piramidale din Egiptul Antic. Caracteristicile lor sunt uluitoare. Tunelurile nu au „predecesori” în alte piramide, nici înainte de construcţia Marii Piramide, nici după aceea.

Egiptologii şi oamenii de ştiinţă afirmă ca fiind ceva de la sine înţeles că la construcţia Piramidei „lui Keops” s-a ajuns „prin experienţa cumulată în construcţiile piramidelor înaintașe, de către alţi faraoni”, cum ar fi piramidele în trepte, cele cu baza pătrată, cele rectangulare sau cele pornind chiar de la aşa-numitele mastaba, care erau pur și simplu dale verticale de piatră, dispuse în formă rectangulară, cu un dom deasupra lor. Chiar dacă ar fi fost aşa, cum se explică totuşi saltul extraordinar în proiectare şi tehnologie, ce apare în cazul Marii Piramide, prin raport la celelalte piramide construite până atunci? Din multe puncte de vedere s-ar putea spune că este o diferenţă de la cer la pământ între acestea. Dacă s-ar fi urmat şirul evoluţiei conceptuale şi a cunoştinţelor de construcţie a piramidelor, aşa cum el apare până la data de realizarea a Marii Piramide, ar fi trebuit să mai treacă multe mii de ani până când să se ajungă la o înţelegere adecvată a ceea ce înseamnă de fapt proiectarea şi construcţia unui asemenea edificiu gigantic.

Se pare însă că nimeni nu s-a gândit că problema poate fi inversată: mai întâi a fost construită Marea Piramidă şi apoi, timid, felurite generaţii au urmărit să „copieze” într-o anumită măsură ceea ce au văzut sau au ţinut minte de la construcţia Marii Piramide, cu eşecurile aferente. În acest fel, lucrurile ar avea sens; invers însă, aşa după cum pretinde ştiinţa actuală, este ilogic, pentru că nu se poate explica nici „veriga lipsă”, adică saltul colosal de concepţie şi tehnologie în realizarea Marii Piramide - dacă acel moment e plasat în timpul domniei faraonului Keops (între 2600 şi 2500 î. Hr) -, nici unicitatea concepției și realizării unei astfel de piramide, pentru că în Egipt nici înainte, nici după aceea nu au mai fost construite piramide de o asemenea anvergură și perfecțiune. Dar, dacă se ia în considerare cealaltă variantă, în care marea Piramidă este de fapt „iniţiatoarea” celorlalte, totul devine logic. În acest caz, vechimea Piramidei „lui Keops” devine aproximativ 12 000 de ani sau mai mult.

O astfel de datare reprezintă un salt colosal, care dă fiori ştiinţei contemporane, pentru că atunci apare o întrebare delicată pentru savanţii şi egiptologii din zilele noastre: cine a construit de fapt Marea Piramidă de pe platoul Gizeh? Dacă ar fi fost egiptenii băștinași, atunci nu ar avea sens ca mai apoi ei să dovedească cunoştinţe de începători referitoare la acest gen de construcţii. Așadar, atunci a fost „ceva”, trebuie să se fi petrecut „ceva” foarte special, care nu a fost înregistrat de istoria oficială, dar care transpare în mod indirect prin multitudinea misterelor şi a detaliilor constructive extraordinare, pe care Marea Piramidă le conţine.

Unele dintre aceste numeroase necunoscute sunt incluse chiar în existenţa celor 4 tuneluri sau puțuri de „aerisire”; modul în care ele au „rezultat” din construcţie reprezintă o foarte înaltă virtute tehnologică, dar funcţia lor reală este învăluită şi astăzi în cel mai adânc mister. Ele reprezintă caracteristici arhitecturale ale Marii Piramide, fiind foarte lungi şi extrem de complicate; existența lor a solicitat probabil eforturi colosale pentru a fi realizate şi incluse în structura de ansamblu a construcţiei. Oricine îşi propune să includă astfel de canale într-o construcţie de asemenea anvergură, trebuie să fie conştient că aceasta implică o muncă imensă, o pricepere şi o acurateţe incredibile pentru realizarea lor. Aceasta cu atât mai mult, cu cât puțurile nu sunt liniare, ci ele au numeroase deviaţii la unghiuri diferite. Numai dacă ar fi să considerăm felul în care a fost realizat tunelul inferior dinspre partea de nord (ce pleacă din Camera Reginei), care a trebuit să se „plieze” de mai multe ori, la diferite unghiuri - pentru a evita în acest fel Marea Galerie din Piramidă -, ar fi de ajuns pentru a înţelege excepţionalul nivel de cunoştinţe în proiectarea inginerească, pe care îl aveau constructorii de atunci. În prezent, chiar şi acest singur aspect, al realizării acestor două canale de nord (cel inferior și cel superior), ar implica o imensă muncă şi calcule colosale realizate cu computere performante, fiind incert dacă ele ar putea să fie mai apoi construite ca atare. Şi atunci, din nou aceeaşi întrebare de bun simţ: cu ce mijloace au realizat egiptenii din antichitate aceste calcule extrem de precise şi de unde ar fi avut asemenea cunoştinţe, dacă ei se aflau în Epoca Bronzului?!
(va urma)
comments powered by Disqus