Cosul meu
Cosul este gol!

„Populatie” crescuta in Tabelul lui Mendeleev: 4 noi elemente supergrele!

Autor: Resonance 08-02-2016
La începutul lunii ianuarie 2016, International Union of Pure and Applied Chemistry (IUPAC) a anunţat crearea în condiţii de laborator a patru noi elemente foarte grele, care vor ocupa poziţiile 113, 115, 117 şi 118 în tabelul periodic al elementelor. Ultimul „recensământ” a fost în anul 2012, când savanţii chimişti au reuşit să sintetizeze alte două noi elemente (flerovium şi livermorium), care au ocupat, respectiv, locurile 114 şi 116 în tabel.

Cercetătorii au creat cele patru noi elemente în laborator şi au verificat că ele pot fi reproduse (
http://www.livescience.com/45289-superheavy-element-117-confirmed.html). Elementele supergrele din tabelul periodic sunt cele care se încadrează aici începând cu poziţia 104 şi nu pot fi găsite în natură. Savanţii obţin aceste elemente bombardând nuclee grele cu fascicule de alte nuclee grele în interiorul acceleratoarelor de particule. Existenţa unor astfel de elemente este însă pasageră; de exemplu, elementul 113 durează doar 1 miime de secundă, înainte de a se descompune în alte particule mai uşoare.

Numărul de ordine din tabelul periodic (de pildă, 117 etc) desemnează numerele atomice ale fiecărui element; valoarea se referă la numărul de protoni care există în nucleul fiecărui atom din elementul respectiv. In conformitate cu acest numar, elementele sunt denumite provizoriu în mod corespunzător. De exemplu, la poziţia 113 este ununtrium (Uut), iar la poziţia 115 este ununpentium (Uup).

Odată ce existenţa lor a fost pe deplin confirmată şi verificată ştiinţific, cele patru elemente pot fi „botezate” cu nume stabile. Regulile IUPAC (
http://www.degruyter.com/view/j/pac.2002.74.issue-5/pac200274050787/pac200274050787.xml
) precizează că orice element nou trebuie denumit după un concept mitologic, un mineral, o țară sau un alt loc, o proprietate sau după numele unui om de ştiinţă. Se ia de asemenea în vedere şi forma stilistică, motiv pentru care majoritatea elementelor au denumirea în limba latină, de unde şi numeroasele terminaţii în „ium”.

Cele patru elemente au fost produse de câteva laboratoare răspândite în întreaga lume. Echipa RIKEN din Japonia a creat elementul 113, în timp ce elementele 115 şi 117 au fost create prin colaborare între cercetătorii de la Joint Institute for Nuclear Research în Dubna (Rusia), Lawrence Livermore National Laboratory (California - SUA) şi Oak Ridge National Laboratory (Tennessee - SUA). Elementul 118 a fost de fapt obţinut în anul 2006, însă au fost necesari zece ani pentru a confirma existenţa lui, deoarece elementul este detectat indirect, prin elementele secundare în care el se descompune.

Profesorul Paul J. Karol, care este preşedintele Joint Working Party - comitetul ce decide „soarta” elementelor – a declarat: „O mare dificultate legată de aceste elemente este aceea că ele se descompun destul de repede în izotopi necunoscuţi ai unor elemente ceva mai uşoare, izotopi care de asemenea trebuie identificaţi cu precizie. În viitor sperăm să dezvoltăm anumite metode care să ne permită să măsurăm în mod direct numărul atomic al elementului respectiv.”

Odată cu aceste patru noi elemente, al şaptelea rând de elemente din tabelul periodic a fost încheiat, iar savanţii deja se străduiesc să creeze elementele care să umple cel de al optulea rând. Numărul atomic creşte cu 1 la fiecare element, pe măsură ce se înaintează de la stânga la dreapta pe un şir orizontal din tabel (care se mai numeşte şi perioadă). Elementele care se găsesc pe acelaşi rând în tabel au de asemenea o trăsătură comună: ele prezintă acelaşi număr de orbitali ai electronilor, pe care aceştia se „învârtesc” în jurul nucleului atomic.

A opta perioadă din Tabelul lui Mendeleev va avea un conţinut foarte interesant, deoarece aici deja efectele relativiste asupra electronilor devin semnificative şi totodată dificil de indicat cu precizie. Comportamentul chimic este cumva „întrupat” în chiar comportamentul electronului, pe care am putea să-l numim mai bine ca fiind psihologia electronului.” (Paul J. Karol)
comments powered by Disqus