Cosul meu
Cosul este gol!

Revolta populatiei impotriva alimentelor aditivate si chimizate a crescut considerabil

20-03-2013
Orice om cu o minimă inteligenţă şi cu bun simţ se poate întreba pe bună dreptate: de ce a fost sau este nevoie să consumăm hrană în mare parte artificială, toxică, impura şi nesănătoasă, când recoltele de cereale, de legume şi de fructe sunt bogate şi pot asigura foarte uşor necesarul populaţiei? De ce trebuie ca producătorii – sub ameninţarea dură a legii, a unor amenzi usturătoare sau chiar a închisorii – să introducă în alimente tot felul de aditivi şi de substanţe cancerigene, sub pretextul conservării hranei? Mii de ani până în prezent oamenii au trăit bine şi fără astfel de conservanţi artificiali, care sunt foarte toxici şi nocivi pentru sănătate.


În general vorbind se argumentează prin „noile cerinţe ale pieţii”, prin „necesitatea diversităţii produselor” sau prin „creşterea masivă a populatiei’’, însă acestea sunt motive puerile, pentru că în realitate „sistemul” a fost impus de o clică de câţiva industriaşi şi bancheri malefici, iar acum lucrurile par a fi „vechi de când lumea”. În mod paradoxal, populaţia a ajuns să accepte şi chiar să promoveze de la o generaţie la altă feluri „la modă” de mâncare, cum ar fi mizarabila „junk food” sau produsele în întregime chimizate, dar „gustoase”. Slăbiciunea umană pentru simţul gustului, lipsa de control şi de voinţă în alegerea corectă a alimentaţiei, indolenţa şi mai ales ignoranţa au contribuit din plin la dezastrul actual în domeniul sănătăţii corporale, psihice şi mentale a fiinţei umane.


Concernuri precum McDonalds, KFC sau marii retaileri ce pun la dispoziţie şi comercializează o serie întreagă de produse la care primează doar forma sau ambalajul şi mai puţin sau deloc conţinutul, au provocat o decădere accentuată în planul sănătăţii şi, pornind de aici, în planul aspiraţiilor şi al idealurilor fiinţei umane.


Conform proverbului că „Peştele de la cap se strică”, lucruile au fost de aşa natură orientate, încât masa largă de oameni să nu poată riposta sau dacă o va face, ripostele respective să fie slabe şi fără efecte neplăcute pentru conducere. Legile şi normele în alimentaţie au sorginte guvernamentală, deoarece elita malefică a ştiut să se infiltreze de la bun început în structurile de conducere. Producătorii au fost forţaţi şi constrânşi să aplice reguli lipsite de orice sens, alterând alimentele şi chimizându-le, fără să poată riposta prea mult. S-a ajuns astfel, mai ales în ţările occidentale, că o fiinţă umană armonioasă şi echilibrată din punct de vedere fizic, psihic şi mental să reprezinte o rară avis, deoarece consumul de alimente toxice şi chimizate oboseşte foarte repede organismul, secătuindu-l într-un timp record de resursele pe care le are la dispoziţie.
Oricât de neverosimil ni s-ar părea, s-a ajuns la incredibila situaţie de a nu mai putea să găseşti pe piaţa largă, la prima mână, un aliment sănătos, pur şi natural. Laptele, de pildă, reprezintă o adevărată aventură în tehnica chimizării şi manipulării unei substanţe iniţiale, astfel încât ea să nu mai păstreze aproape nimic din resursele ei naturale. Te întrebi atunci în mod firesc: de ce toate acestea? de ce această nebunie a contrafacerii şi a sinteticului? Primeşti răspunsul că aceste legi şi reguli de fabricaţie sunt menite să asigure lipsa bolilor şi să ofere nutrienţii necesari fiinţei umane, dar adevărul este – şi multe studii au demonstrat acest fapt – că exact aceste alimente ce conţin o serie întreagă de conservanţi, coloranţi şi alte produse chimice toxice sunt cancerigene ori provoacă boli şi multe alte probleme organismului uman. Tenul nesănătos, problemele de circulaţie, îmbătrânirea prematură, durerile de tot felul, oboseala, supraponderabilitatea etc. reprezintă într-o bună măsură rezultatul alimentaţiei ce conţine astfel de produse nocive.


Totuşi, în ultimii ani lupta împotriva acestor măsuri s-a accentuat. În statul Iowa (SUA), de exemplu, fermierii sunt foarte aproape de a obţine dreptul de a comercializa lapte crud, adică lapte natural, lapte proaspăt. Probabil că pentru bunicii şi străbunicii noştri aşa ceva ar reprezenta o adevărată nebunie, o chestiune pur şi simplu haotică şi dementă, dar pentru noi tinde să reprezinte o victorie importantă contra sistemului vicios, care tinde să înlănţuie şi să înrobească la toate nivelele fiinţă umană, făcând-o în primul rând să creadă că de fapt nu se petrece nimic anormal şi că toate sunt aşa cum trebuie să fie. S-a ajuns astfel la o incredibilă inversare a sistemului de valori, care din nefericire nu apare doar în arta contemporană, ci iată că şi în industria alimentară şi în multe alte domenii de asemenea.


 
În prezent, în SUA – considerat „tărâmul libertăţii” - este ilegal să vinzi lapte crud; ce „libertate” mai e şi asta, dacă nu ai voie să faci ceva elementar? Să vedem care este situaţia în alte ţări: Cuba nu interzice acest tip de comerţ, nici China şi nici Coreea de Nord. Dacă vrei să bei lapte crud, atunci nu va fi nicio problemă când mergi în Peru, în Ecuador, în Panama şi în toate celelalte ţări din America Centrală şi de Sud. Este însă o problemă dacă mergi în SUA sau în ţările din Europa Occidentală. Observăm că ceea ce este natural există şi are libertate în ţările aşa-zis „înapoiate”, pe când laptele chimizat, care trebuie să fie obligatoriu pasteurizat, există în ţările aşa-zis „dezvoltate”, cum ar fi SUA.


Care sunt urmările, în timp, ale consumului de lapte pasteurizat în SUA? Statisticile atestă apariţia unei pandemii a alergiei la lapte, probleme digestive accentuate şi probleme ale sistemului imunitar cauzate de lapte. America este de asemenea singura ţară în care fermierii sunt trimişi în închisoare, deposedaţi de toate bunurile şi cu conturile în întregime confiscate, datorită faptului că au comercializat lapte crud.


Iată însă că în statul Iowa oamenii s-au unit şi doresc să cumpere lapte crud; aceasta a făcut ca de curând să fie dată legea care va permite comercializarea laptelui crud. Pare nebunesc să te lupţi pentru ceea ce oricum reprezintă un drept al tău, absolut legal şi natural; şi totuşi, aceasta este situaţia în America!


Aproape toată lumea ştie că pasteurizarea laptelui înseamnă a-l face, de fapt, mai puţin digerabil; pasteurizarea amplifică în schimb problemele legate de constipaţie, de congestie a sinusurilor şi de probleme digestive. Toate acestea se datorează în special faptului că la căldură, enzimele lactazei – care sunt prezente în laptele crud - sunt distruse şi nu mai pot ajuta la digestia lactozei. Este pur şi simplu aiuritor, dar guvernul ne spune că pasteurizarea laptelui (şi prin urmare interzicerea comercializării lui în formă crudă) este pentru protejarea sănătăţii oamenilor! Iată însă că guvernul nu consideră la fel de nocive ţigările pe care le poţi cumpăra de la orice colţ de stradă şi nici alcoolul ce abundă peste tot.


În realitate, toată această „mişcare” este ceva specific pentru a asigura monopolul comercializării laptelui de către marea industrie a lactatelor din America. În prezent se doreşte introducerea aspartamului în lapte, în iaurt şi în produsele derivate, chiar dacă există împotrivirea formală a organismului de control (FDA) pentru a nu trece aspartamul pe etichete. Cum vor să facă aceasta marii industriaşi ai industriei laptelui? Ei au găsit o metodă simplă: prin modificarea „definiţiei laptelui”, astfel încât acesta să fie făcut să „includă” şi aspartamul. Astfel, aspartamul nu mai trebuie trecut pe etichete, iar producătorii îl pot folosi fără grijă în comercializarea laptelui. Sigur, toate acestea se petrec şi cu largul concurs al tembelismului şi ignoranţei extraordinare a marii mase de oameni, dar chiar şi aşa este uluitor ce se petrece. Este ceva în genul în care Big Pharma a încercat să discrediteze terapiile holistice şi mai ales cele pe bază de plante medicinale.


Guvernul iese în faţă mereu cu aceeaşi „poezie” tâmpă: facem aceasta pentru a asigura sănătatea cetăţenilor noştri şi pentru ca viaţa lor să fie în siguranţă. Este însă cât se poate de clar că guvernul nu va putea niciodată să elimine riscul din viaţa oamenilor. Dacă ar fi aşa, guvernul ar interzice de asemenea automobilele, pentru a evita nenumăratele accidente care au loc, ar scoate în afara legii tutunul şi alcoolul şi ar impulsiona toate celelalte mijloace şi metode naturale de a ne însănătoşi. În loc de aceasta se face apologia sinteticului, în detrimentul naturalului. În astfel de condiţii, ce credit mai putem noi acorda guvernului, care nu doar că ne minte, dar demonstrează că ne constrânge şi ne privează de drepturi elementare cetăţeneşti?
comments powered by Disqus