Cosul meu
Cosul este gol!

SUA a decis sa deblocheze reformele in interiorul Fondului Monetar International (FMI)

Autor: Resonance 31-01-2016

 
La mijlocul lunii noiembrie 2015, în Turcia a avut loc un summit al Grupului format din primele 20 de ţări cu cele mai puternice economii din lume. În declaraţia finală membrii lor şi-au arătat însă „profunda dezamăgire” pentru întârzierea reformelor solicitate în interiorul FMI.
 
 
Supranumit în mod ironic „distrugătorul de economii”, FMI şi-a construit o reputaţie nefastă în ultimele decenii, fiind unul dintre instrumentele de manipulare şi chiar şantaj al ţărilor aflate într-o situaţie economică precară, în special al ţărilor cu economii emergente. Nu e de mirare că Grupul 20 a solicitat în mod ferm Statelor Unite ale Americii să ratifice în cel mai scurt timp aceste reforme, pentru că SUA a fost principalul oponent al lor, dreptul ei de veto fiind inatacabil.
 
Această situaţie a condus de altfel organizaţia BRICS (formată din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) să impună o alternativă care s-a materializat în luna iulie 2014 sub forma unui Fond Monetar propriu şi a unei Bănci de Dezvoltare proprii.
 
În această situaţie, Congresul SUA a acceptat la începutul lunii ianuarie 2016 reformele propuse în cadrul FMI, care vor permite Chinei, Indiei şi Rusiei să aibă o influenţă mult mai puternică decât până acum în acest organism internaţional. Aceste reforme au fost adoptate în anul 2010 de către FMI şi trebuiau să fie implementate în 2012, dar ele s-au izbit în mod sistematic de refuzul declarat al SUA, datorită majorităţii votului pe care ele îl au în cadrul comitetului de conducere al instituţiei.
 
Ratificarea reformelor de către SUA va domoli însă multe dintre frustrările ţărilor membre ale FMI. Înfiinţat acum 70 de ani, FMI a fost dominat de Statele Unite, Europa şi Japonia, care au făcut „legea” în interiorul lui, prin consensul dintre ele atunci când hotărârile erau supuse la vot. Noua situaţie schimbă totuși, într-o anumită măsură, „regulile jocului”; astfel, ne putem aştepta în curând la o nouă „viziune” – speram mai bună – a instituţiei care a îngenunchiat multe economii la nivel mondial, fără să aducă un sprijin vizibil în loc.
Corecţia” aplicată prin aceste reforme dublează practic fondul de resurse financiare ale FMI, făcându-l să crească la 660 de miliarde de dolari. Aceasta va duce la abandonarea unor practici dubioase, pe care FMI-ul era forţat să le aplice pentru a menţine pe linia de plutire balanța resurselor financiare pentru ţările implicate în împrumuturi. Cel mai important aspect este acela că noua orientare a FMI va permite o reflectare mai bună a interconexiunii dintre economiile lumii şi va diminua destul de mult influenţa aproape samavolnică a SUA în deciziile organizaţiei.
 
Măsurile luate prin aceste reforme permit o uşoară ajustare a Consiliului de Adminsitrație al organizaţiei, reducând numărul de reprezentanţi ai ţărilor avansate economic - mai ales cele din Europa - și oferind astfel puteri sporite economiilor emergente. Pentru a avea un termen de comparaţie, până în prezent China – recunoscută ca fiind a doua economie cea mai puternică din lume, după SUA – a avut mai puţin de 4% din drepturile de vot la FMI, adică ceva mai puţin decât procentul Italiei, a cărei economie este totuşi de cinci ori mai mică. După implementarea reformelor, China îşi va dubla procentajul de vot, ajungând la 6%, ceea ce reprezintă cea mai puternică acţiune de acest fel în cadrul FMI. Prin comparație, India îşi va mări procentul de la 2,3% la 2,6%.
 
Acceptarea reformelor de către SUA înseamnă totodată şi un câştig de imagine pentru directorul FMI, doamna Christine Lagard, care a susţinut îndelung realizarea acestor reforme pentru a păstra astfel credibilitatea internaţională a Fondului. Într-una din declaraţiile sale, ea a glumit spunând că ar fi în stare să facă şi „belly-dance” dacă aceasta ar determina Statele Unite să accepte realizarea reformelor în interiorul FMI.
Totuşi, reformele ca atare nu vor reuşi să rezolve toate problemele de reprezentare din cadrul FMI. Având nu mai puţin de 16,5% din drepturile de vot, SUA rămâne în continuare „satrapul” organizaţiei, pentru că deține puterea veto-ului.
comments powered by Disqus