Cuvântul poliamor este unul inventat pentru a denumi un gen diferit de relaționare. Poli provine din limba greacă și înseamnă „mai mulți”. Amor provine din limba  latină și înseamnă „iubire”. Combinarea acestor rădăcini din cele două limbi este împotriva regulilor, așa cum este și să iubim mai mult de o persoană odată atunci când vine vorba de iubirea romantică sau erotică. Folosesc cuvântul poliamor pentru a descrie o întreagă paletă de stiluri de iubire care pornesc din  înțelegerea că iubirea nu poate fi forțată și nici împiedicată să curgă în vreo direcție particulară. Dragostea căreia i se permite să se expansioneze, de obicei ajunge să înglobeze un număr mai mare de oameni.
Pentru autoare, poliamorul desemnează o atitudine interioară de a lăsa iubirea să evolueze fără așteptări ori cerințe ca ea să arate într-un alt fel decât cel în care se configurează cu un număr mai mare de parteneri implicați.
Spre deosebire de alte cărți pe această temă, Poliamor în secolul XXI combină cercetări și fapte reale pentru a oferi o analiză documentată și imparțială a  poliamorului ca stil de viață, precum și ca mișcare socială și de a-l plasa într-un context psihosocial și istoric.
Diversele situații povestite, precum și experiențele personale permit cititorului o mai bună înțelegere a poliamorului și a oamenilor care îl practică și care se  bucură de acesta.
Deborah Anapol tratează multe aspecte practice, utopice precum și dificultățile acestui stil de viață intrigant, misterios și adeseori dramatic.
Autoarea tratează cu multă sinceritate problemele dificile precum natura implicării fără exclusivitate, echilibrul dintre nevoile personale cu loialitatea pentru un  partener, evaluarea dogmelor despre iubire și despre relații, impactul poliamorului asupra copiilor, precum și provocările care apar atunci când un partener  dorește monogamie, iar altul preferă poliamorul.
Fără a emite niciun fel de judecăți, ea explorează această practică ce devine din ce în ce mai populară și revelează natura reală a unui stil de viață pe care mulți nu îl înțeleg.
„Realitatea demonstrează că relațiile monogame sunt extrem de rare și că e dificil să găsești pe cineva care a avut un singur partener sexual toată viața.  În zilele noastre e aproape neobișnuit să găsești pe cineva care să fi avut doar o relație semnificativă de-a lungul vieții. Așa că întrebarea nu se mai construieşte pe ideea de a iubi mai mult de o persoană, ci mai degrabă dacă nu e cumva chiar mai bine să avem mai mulți parteneri și dacă e posibil chiar în același timp. Unii dintre noi se descurcă mult mai bine dacă abordează relațiile pe rând, dar există situații care necesită cu disperare și alte scenarii.
Sunt în mod constant uimită de ingeniozitatea, curajul și vulnerabilitatea oamenilor care și-au transformat propriile trupuri și suflete într-un sanctuar al meditației asupra adevăratei naturi a iubirii, cât și de persistenta auto-iluzionare, lipsa de integritate și împietrirea acelora care își justifică aceste atitudini numind ceea ce experimentează pur și simplu poliamor.”