Va deveni trecutul viitor? Este omenirea menită să repete unele întâmplări petrecute pe o altă planetă, îndepărtată de Pământ? Cronicile Pământului (The Earth Chronicles), seria bestseller a lui Zecharia Sitchin, îi oferă omenirii una din faţetele poveştii - aşa cum este ea consemnată pe tăbliţe antice de lut şi pe alte artefacte sumeriene -, referitoare la originile noastre, modelate de mâna acelor Anunnaki, cei "din ceruri pe Pământ coborâtori". În Cartea pierdută a lui Enki putem vedea această saga dintr-o altă perspectivă, prin intermediul bogatei naraţiuni autobiografice a atotstăpânitorului Enki, un zeu Anunnaki, care spune povestea sosirii pe Pământ a acestor fiinţe nepământene venite de pe Nibiru, cea de-a douăsprezecea planetă. Scopul colonizării lor: aurul necesar refacerii atmosferei distruse de pe planeta lor natală. Găsirea acestui metal preţios îi face pe Anunnaki să creeze homo sapiens - rasa umană - pentru a extrage din mine această importantă resursă.
În cărţile sale anterioare, din fragmente împrăştiate prin tot felul de izvoare sumeriene, akadiene, babiloniene, asiriene, hitite, egiptene, canaanite şi iudaice - "mituri" ale popoarelor antice din lumea veche, dar şi din cea nouă - Sitchin a desăvârşit povestea completă a impactului civilizaţiei Anunnaki, în vremuri de pace şi de război. Din aceste povestiri lipsea, totuşi, chiar esenţa acestor Anunnaki. Cum era viaţa pe planeta lor? Ce i-a împins să se instaleze pe Pământ şi ce i-a alungat din noua lor casă? Convins de existenţa unei noi cărţi, acum pierdute, ce a stat la baza scrierilor sumeriene străvechi, care conţinea răspunsul la aceste întrebări, autorul a început să pornească în căutarea dovezilor, în urma studierii exhaustive a izvoarelor primare, a recreat aici întâmplările, sub forma amintirilor lui Enki, căpetenia acestor dintâi "astronauţi". A luat astfel formă povestea unei lumi pline de tensiuni crescânde, de rivalităţi profunde şi de cunoaştere a unei ştiinţe sofisticate, care abia în ziua de azi este confirmată, lată epopeea zeilor şi a oamenilor, o provocare la adresa fiecărei presupuneri pe care o facem, cu privire la creaţia noastră, la trecutul şi la viitorul nostru.