Dacă îţi vine greu să-ţi imaginezi că putem ieşi vreodată din crizele cu care ne confruntăm acum pentru a locui într-o lume mai bună, o lume plină de iubire, gândeşte-te la povestea unei alte lumi aflate în tranziţie. Imaginează-ţi că eşti o celulă printre milioanele de celule ce alcătuiesc o omidă aflată în dezvoltare. Structura din jurul tău a funcţionat ca un mecanism perfect, iar viaţa de larvă a decurs într-un mod predictibil. Apoi, într-o zi, mecanismul începe să se cutremure şi să se zguduie. Sistemul începe să aibă scăpări. Celulele încep să se sinucidă. Există o senzaţie de întuneric şi de distrugere inevitabilă.
    Din populaţia aflată acum pe moarte începe să apară o nouă specie de celule, numite „celule imaginale". Organizându-se într-o comunitate, ele elaborează planul de a crea ceva complet nou faţă de ceea ce a fost distrus. Din resturile în descompunere apare un aparat de zbor minunat: un fluture, care le permite celulelor care au supravieţuit să scape din cenuşă şi să trăiască experienţa unei lumi minunate, dincolo de orice imaginaţie. Iar lucrul uimitor este că omida şi fluturele au exact acelaşi ADN. Ele sunt acelaşi organism, dar primesc şi reacţionează la un semnal de organizare diferit.
    În această fază ne aflăm astăzi. Când citim ziarul şi ne uităm la ştirile de seară de la televizor, vedem relatări despre o lume-omidă. Totuşi, celulele imaginale umane se trezesc la o nouă posibilitate peste tot în lume. Ele se adună, comunică şi se acordează la un nou semnal coerent de iubire.
    Iubirea, aşa cum vom descoperi, nu este un sentiment siropos, ci liantul vibraţional care ne va ajuta să construim acest nou aparat de zbor şi să ne manifestăm destinul la nivel de omenire, ceea ce numim „destin materializat de om".
    Există şansa să te afli printre celulele imaginale evoluţioniste care contribuie la naşterea acestei noi versiuni a omenirii. Deşi poate că nu este evident în acest moment, viitorul se află în mâinile noastre. Pentru a garanta acest viitor, trebuie ca mai întâi să ştim cine suntem cu adevărat. Printr-o înţelegere clară a modului în care programarea noastră ne modelează viaţa şi înarmaţi cu cunoştinţele necesare pentru a schimba această programare, ne putem rescrie destinul.
    Evoluţia spontană introduce ideea conform căreia, odată ce vom accepta noua responsabilitate de a avea împreună grijă de spaţiul în care locuim, fără a mai intra în competiţie unii cu alţii, această planetă va avea parte de o vindecare miraculoasă.